Cît plătesc româncele pentru un orgasm

Cînd se face vreun top, noi românii ocupăm întotdeauna poziţii fruntaşe atunci cînd e vorba de chestii „urîte”, şi sîntem codaşi cînd vine vorba de chestii „frumoase” şi „bune”. Sîntem sus în topul corupţiei, de exemplu, dar Bucureştiul e printre ultimele capitale din lume cînd vine vorba de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor. Şi exemplele ar putea continua mult şi bine.

Dar ce m-a şocat pe mine a fost să aflu că românii, sau poate ar fi mai exact să spun româncele, sînt pe locul unu în Europa cînd vine vorba de avorturi. Şi bineînţeles că nu stăm prost nici în topul mondial. Pe vremea lui Ceauşescu, avorturile erau interzise. Se făceau şi atunci, dar în secret. După revoluţie avortul a devenit legal şi parcă toate femeile au dat buzna la avort. Nu, nu fac glume de prost gust. Se estimează că începînd cu anul 1990 în fiecare an au avut loc cam 1200 000 de avorturi (un milion două sute de mii de avorturi pe an), la o populaţie de 20 000 0000. Pentru fiecare 1000 de copii născuţi, erau aproape 2000 de avorturi. Nu ştiu exact cum stau lucrurile acum, se pare că sînt cam 1500 de avorturi pentru fiecare 1000 de copii născuţi.

Părerea mea e că avortul e justificat în multe cazuri, dar mi se pare strigător la cer că multe femei iau decizia de a avorta cu uşurinţa cu care decid să-şi ia un animal de companie. Cred că mai puţine românce se duc la coafor decît cele care  se duc  să avorteze. Să fie vorba de o modă? Oare nu e mai simplu să cumperi o pilulă (înainte sau apoi) sau prezervative, decît să treci prin trauma care este avortul ? Nu mă interesează acum aspectele etice sau religioase. Mă refer doar la aspectele pur practice. Oare ştiu femeile că după avort creşte semnificativ riscul de cancer la sîn sau alte tipuri de cancer? Oare experienţa avortului nu lasă urme permanente atît la nivelul trupului cît şi la nivelul psihicului? Dacă avortul este sau nu crimă şi în ce condiţii, e o întrebare prea grea pentru mine. Ce vreau să spun e că avortul reprezintă un preţ mult prea mare pe care multe  românce îl plătesc pentru un orgasm sau două. Ca să nu mai spun că orgasmul nu e o condiţie sine qua non pentru concepţie, caz în care româncele chiar fac o afacere extrem de proastă.

PS: Din punct de vedere feminist, se poate răspunde că femeile sînt exploatate în România, deci că metafora de partener de afaceri nu e tocmai potrivită. Dat fiind nivelul calităţii demografice extrem de prost în România, nu pot decît să fiu de acord. Româncelor le lipseşte educaţia şi mijloacele necesare pentru fi un bun manager al propriei vieţi sexuale şi prea des cad pradă ciobanului mioritic. Altă explicaţie pentru situaţia asta tragică nu cred că este.

Hai sa emigram ca frați, toți sîntem puțin frustrați

După unele statistici, în jur de patru milioane de români sînt în prezent plecați din țară ca să își facă un rost prin alte zări. Nu știu dacă e cineva care să fie îngrijorat de statisticile astea, din contră, cred că toți simțim un fel de bucurie ascunsă la gîndul că atîția români sînt plecați din țară. Chiar și Băsescu, președintele nostru iubit care e urît de foarte mulți români, ne-a sfătuit să plecăm de aici dacă nu ne convine. Poate îndemnul ăsta sună urît venind din gura unui președinte, dar fără să-și dea seama, Băsescu a rostit singura soluție pentru problemele României. Singura soluție, după mine, și se pare că Băsescu e de acord cu mine, dacă judecăm după sfatul dat de el, e ca România să se dizolve în restul lumii. Tot ce e mioritic și mitocănesc, împreună cu celelalte calități ale românității, vor disprea fără urmă în supa istorica a umanității, iar indivizii vor supraviețui fericiți pe unde vor avea norocul.