Vreau să mă călugăresc

Posted: Octombrie 7, 2013 in scrisul
Etichete:, , ,

Au trecut luni de zile, și zile de ore, și ore de secunde, de cînd n-am mai scris pe blog. Am și uitat cum se face. De fapt uitasem nu cum se face, ci mai degrabă că se face. Că face, că merită, adică. Și, stînd strîmb și judecînd drept (de stat strîmb, chiar stau strîmb acum, dar nu am nicio garanție că judec drept), nici nu merită.

Am scris multe articole aici care nu aveau alt rost decît să încerce să mă convingă pe mine însumi că merită să continui să scriu. Sînt din ce în ce mai puțin convingător, în privința asta. Nu că mi-aș fi pierdut credința în scris. Din contră, sînt mai credincios ca niciodată. De fapt, vreau să mă călugăresc. Dor că nu pot, deocamdată. Pînă una alta, mai merg din cînd în cînd la biserică, pentru a-mi liniști conștiința. Cam asta e blogul, mersul la biserică o dată pe săptămînă, sau mai rar, pentru a-ți liniști conștiința că ți-ai făcut datoria față de Dumnezeu. Cînd de fapt, datoria față de Dumnezeu are prea puțin de-a face cu mersul la biserică o dată pe săptămînă. Sau de mai multe ori. Rațiunea de a fi a protestantismului a fost nu de a distruge mănăstirile, ci de a face o mănăstire din întreaga lume. Fără jumătăți de măsură. Totul sau nimic.

 

Comentarii
  1. alexa97ndra spune:

    Există perioade în viaţa fiecărui om când trebuie să se oprească şi să cugete la tot ce-a făcut.Dacă alegi să stai un timp pe marginea unui drum ca să reflectezi la persoana ta nu înseamnă că ai renunţat la idealurile tale.Tocmai,faptul că ai decis să te odihneşti un pic arată că eşti încrezător în tot ceea ce întreprinzi şi că nu ţi-ai pierdut speranţa.În legătură cu mănăstirea,am o părere foarte proastă despre mediul religios.Nu condamn ideea de a crede că unui stăpân atotputernic i-ar trebui slujire absolută în condiţiile în care deţine totul,doar că mi se pare extrem de plictisitor să stai şi să te rogi.Nu glumesc.Răbdarea mea atinge cote alarmante,mai ales când vine vorba să mă gândesc că trebuie să mă adresez Cuiva.
    Observ o notă de uşoară nostalgie.Aş zice că e din cauza toamnei,dar nu cred că la Anchorage este posibilă o ninsoare cu frunze.Mă gândesc că deja stau acoperite sub zăpadă.Ar trebui să fii mai vesel.Relativitatea timpului nu respectă nicio normă morală şi astfel multe persoane se nasc când nu trebuie.Unele la un an diferenţă de data perfectă,altele rămân marcate când constată că s-ar fi putut reîncarna fără nicio problemă în secolul trecut.De exemplu,eu aparţin unei generaţii de cotitură ce deschide ochii spre un nou mileniu.În cazul tău bag de seamă că te-ai fi putut apropia de reprezentaţii adevăratului tău an de întrupare terestră doar dacă ai fi venit pe Pmânt prin 1990-1992.Există şi anumite avantaje.Păstrezi înţelepciunea vârstei sub o aparenţă inocentă.🙂

  2. Laura spune:

    „mi se pare extrem de plictisitor sa stai si sa te rogi”. Vai…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s