Amabilitatea românilor îşi atinge punctul culminant în preajma uşii de la intrarea în scara blocului. Românii, ştie toată lumea, nu sînt extrem de civilizaţi sau de senini în relaţiile cu ceilalţi. Sîntem toţi plouaţi şi poluaţi de norul toxic format din particulele elementare ale unor  realităţi culturale, politice şi unei socialităţi prost închegate, şi de alţi nori clasici cum ar fi sărăcia, frustrările, visele îngropate sistematic şi aşa mai departe.

Dar în preajma uşii despre care ziceam se întîmplă ceva miraculos. E ca şi cum uşa de la intrarea în bloc este un adevărat portal către o altă realitate socială, prin care oamenii sînt transformaţi ad hoc în reprezentări fidele ale unei umanităţi ideale. În preajma uşii, oamenii îşi dau prioritate, se poftesc unii pe alţii să intre, îşi ţin uşile şi aproape că îşi zîmbesc (zîmbetul, să ne amintim, e interzis în relaţiile dintre români, după cum în relaţiile dintre danezi e obligatoriu).

Desigur, lucrul ăsta e valabil doar pentru cei care intră în blocul lor, pentru că atunci cînd intri într-un bloc care nu e al tău, toată amabilitatea se transformă într-o suspiciune duşmănoasă, reminiscentă şi purtătoare a tuturor fricilor pe care individul le-a avut în întreaga istorie a speciei faţă de străin, faţă de cel care e din altă parte şi care din acest motiv e perceput ca o ameninţare.

 

Anunțuri
Comentarii
  1. zîmbetul si seninatatea de pe chipul oamenilor de aici m-au încîntat la inceput. nu ma mai, caci in spatele lor se ascund griji, probleme, frustrari…de-astea. ca peste tot, ce mai! romanul, cind il intrebi cum ii merge, incepe si se plînge. a doua zi i se livreaza porsche-ul in ograda. belgianul spune ca vaaai, cum nu se poate mai bine. iar a doua zi vin portareii si-i inchid dugheana sau ii iau patul, cu saltea cu tot. me, i like both of them just the way they are

  2. ionetecatalin spune:

    voi, romanii plecati din tara, cum sper sa fiu si eu la un moment dat, ii idealizati intotdeauna, de dor, pe romani, si ii desconsiderati pe cei printre care v-ati facut cuibul. mistificare. poate si eu tot de mistificare pacatuiesc cind ii ponegresc pe romani-dar cred ca mai putin

    • ai dreptate in privinta UNOR români care , odata cuibariti printre straini, idealizeaza ce-au lasat in urma si desconsidera ce au lînga. adaug, intr-o lista a mea si numai a mea, UNII englezi, americani, olandezi, nemti, irakezi, marocani, turci, italieni, greci, portughezi, francezi lînga acei romani.
      partir c’est mourir un peu, si despre morti numa’ bine. despre mortul din mine si cel de pe tarîmul stramosesc. vreau sa zic ca nu stiu daca e dor, si nu un doliu, ceea ce se intimpla cu cei care fac ceea ce zici tu ca fac.
      si mistifica,e sigur, am cunoscut si eu o asa persoana. numai una, dar asta e din vina mea: nu m-au tinut baierele s-o suport mai mult de doua ori zicînd ca Husi-ul e Parisul României( ei da, asta mistificare, nu ca tine:)) , plus ca-s cam asociala- daca mi se face dor de romani (dor de români?!? de familie, prieteni si cunostinte, da, dar de români? cu ce ocazie?), am suficiente variante ( familie, prieteni, cunostinte )în România si aici , inca un roman nu-mi tre.;;) .
      apropo: zici „poate si eu tot de mistificare pacatuiesc cind ii ponegresc pe romani-dar cred ca mai putin”, eu zic bineînteles ca nu ponegresti/mistifici, ai rescris, doar, mesajul de pe oglinda aburita in care se uita , din fericire, si altii. mistifici, insa, POATE, natii pe care le cunosti mai din auzite, mai din sondaje despre cantitatea de fericire de pe capul lor, mai din vizite de prietenie/lucru? cînd o sa intri in blocul acela care nu e al tau, ci al lor, chiar daca nu ai ajuns in fata lui cu ideea ca iupiii, de-acu’ncolo sivilaizeishan is mai en zeir midal neim, cred ca o sa te mire – in momente de oboseala sau gen- sa dai de fete incruntate, guri stînse punga… ( blocul ca figura de stil pt o alta tara, dar si ca blocul-bloc din scrisa ta)

      • a picat netul si nu am apucat sa corectez si sa termin ce aveam de zis (o, da, mai aveam ceva de zis:)), o fac acum.

        ” mistifici, insa, POATE, natii pe care le cunosti mai din auzite, mai din sondaje despre cant…” trebuia la pers. I plural, pentru ca nu intentionam se ma refer la persoana ta anume ci la noi, oamenii plecati au ba din tara. bon, asta ar fi corectia
        si-as mai fi zis: deci mistificam, poate, locurile/oamenii pe care nu le /îi cunoastem indeajuns, dar odata ajuns sa traiesti dincolo de granita a ceea ce credem ca e tipic romanesc, printre ei, orb sa fii si tot observi ca de fapt seamana enorm cu ceea ce ai lasat in urma. de unii o sa-ti placa, de altii mai putin, unii or sa te placa, altii mai putin. c’asa-i in tenis, cum zice proverbul:) .
        si-as mai fi zis nici eu nu mai stiu cît si ce, dar , uraaa!, imi dau acum seama ca m-ar fi aranjat mai bine daca rezumam – mai in gluma, mai in serios- : oamenii sint, peste tot in lumea asta, ca romanii! de-aia-i iubesc , datorita lor nu cad prada dorului si urmarilor sale nefaste precum desconsidealizarea:

  3. arcadia spune:

    Bre, cred că tre să emigrez, totuși, deși-ți spuneam că n-o să plec… Tre să emigrez pentru că nu mă încadrez în fotografia de la poartă decât pe jumate, adică bust. Eu nu mă pot abține și mă fasolesc larg și la necunoscuți drept pentru care i-am zâmbit larg cetățeanului care trecea prin dreptul geamului și care tocmai îmi furase crocșii de la ușă =))
    Și doar mama, ca toate mamele de pe planetă, mi-a tot repetat să nu vorbesc cu necunoscuții, dar eu nu și nu. Mie tocmai cu ăia îmi place să vorbesc, pentru că-s noi. Vecinii-s vechi, li s-a dus luciul. 😛

  4. Claudiu spune:

    La partea cu obligativitatea zâmbetului poţi adăuga si norvegienii.Şi ies in sondaje ca ce fiind cei mai fericiţi din lume.Nu pot să-mi dau seama: zâmbesc pentru ca sunt fericiti,sau sunt fericiti pentru ca zâmbesc ?

  5. Ciprian Bojan spune:

    Mda, parcă există ceva magic, un soi de poartă între două tărâmuri… 🙂

  6. ionetecatalin spune:

    @Claudiu: deci danezii au fost depasiti de norvegieni in clasamentul fericirii? in orice caz, se pare ca premiul n-a parasit Scandinavia. Si nici n-o s-o paraseasca.

    @Arcadia, esti un fel de floare a soarelui asa, tu, care zimbeste incoace si incolo. Foarte bine. De ar fi toata Romania o imensa cultura de floarea soarelui, ar fi minunat.

    ciocolata cu piper a fost atit de consistenta incit nu pot sa mai zic decit: no comment 🙂

  7. Claudiu spune:

    Am citit într-un sondaj cândva,faptul că norvegienii ar fi pe primul loc la capitolul fericire şi, fiind în Norvegia am ţinut minte.Acum însă, la o căutre pe google,văd într-adevăr că danezii apar frecvent ca fruntaşi.Important e că e contagioasă.T

  8. ionetecatalin spune:

    E contagioasă in rai (Scandinavia), la voi acolo. Cînd aveti o loc disponibil poate mă anunţi şi pe mine.

  9. Claudiu spune:

    E prea mult spus Rai,cel putIn pentru Norvegia.În ce priveste fericirea norvegienilor, exista un aspect interesant. In comparatie cu românii,sunt mult mai puţin pretentiosi,si de aici si lipsa frustrarilor si a nemultumirilor. Poti fi dezamagit venind aici si gasind oameni care traiesc in conditii pentru care multi romani se chinuiau sa plateasca rate atunci cand inca mai puteau plati, dar care trag dimineata pe ei orice rufa mototolita din fundul dulapului, fara sa mai vorbim de gust. Incaltamintea e speciala. Parca se intrec, cine poarta cea mai veche,distrusa si murdara încaltaminte. Foarte multe lucruri tin de cultura,astfel ca ce in Romania ar fi o ciudatenie, aici e normal.O arata fapul ca ei sunt cu zambetul pe buze intotdeauna.

  10. ionetecatalin spune:

    Lejeritatea totala in vestimentatie de care vorbesti eu mi-o explic cam asa: oamenii aia simt ca nu au nimic de demonstrat. De asta nu se omoara dupa masini scumpe si alte simboluri ostentative. Pentru ca si hainele tot simboluri sint. Nu as zice ca nu sint pretentiosi. Bineinteles ca sint multumiti: ei traiesc fara grija zilei de miine. Pe cind romanul e in pachet de frustrari, pentru ca salariul abia ii acopera ratele si datoriile, pentru ca totul in jurul lui e murdar si urit, pentru ca cei care isi permit fac parada de simboluri ostentative ale bogatiei si asa mai departe.

  11. ionetecatalin spune:

    Mi se pare totusi ciudat ce spui despre norvegieni, ca se imbraca prost. Desi cunosc si eu un norvegian care se imbraca extrem de prost. Despre suedezi am auzi ca s-a spus ca ar fi cel mai bine imbracati barbati din lume, cel putin aia din Stockholm. E ciudat deci ca tocmai vecinii lor sa fie cel mai urit imbracati.

  12. Claudiu spune:

    Nu spun că norvegienii sunt cel mai urat imbracati,dar pt mine (si pt altii,de altfel ) a fost un oarecare soc sa vad cat de putin au grija de ei. Asta avand in vedere resursele financiare si timpul liber de care dispun.Adevarul e ca eu nu am locuit înca într-un oraş mare,probabil acolo e diferit.Si da, sunt de acord cu tine, nu au ceva de demonstrat cuiva, dupa obiceiul romanesc, cu toate ca asta n-ar fi rau pan’ la un punct.

  13. StefDoors spune:

    Foarte tare. Suspiciunea dusa la rang de arta in fata usii de intrare in bloc. Sau in blog.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s