Să ne țină minte

N-am mai scris de mult pe blog. Aproape că am uitat cum se face.  Glumesc, bineînțeles. Nu e așa de mult de cînd am scris ultima dată și nici nu e posibil să uiți așa ceva. Ce aș putea să uit, la urma urmelor? Parola de pe WordPress? Cum se apasă butonul „new post” ?Continuă lectura „Să ne țină minte”

Triumful între patru pereți

Viața își păstrează calitatea de a fi intersantă doar în măsura în care sînt lucruri pe care încă nu le-am făcut, bucurii pe care nu le-am gustat, dureri pe care nu le-am încercat. Pe scurt, viața ne fascinează pentru că este o promisiune mereu neîndeplinită. Ceva mai mult pîndește în fundal și ne face săContinuă lectura „Triumful între patru pereți”

Valori românești

E deja un clișeu că noi românii sîntem celebri în lume pentru Hagi, Dracula și eventual Nadia Comăneci. Poate e adevărat, dar pentru oamenii mai educați sîntem celebri petnru adevăratele valori. Și adevăratele valori sînt nume ca Brâncuși, Eliade, Cioran, Lupasco, Ionesco, Enescu și alții. În perioada petrecută la Universitatea Uppsala, unde sociologia era înContinuă lectura „Valori românești”

Anul trecut pe vremea asta

Dacă ai blog, e greu să nu faci din el un loc de văicărit atunci cînd pățești chestii urîte. Parchez de trei ani în aceeași zonă, și n-am pățit niciodată nimic. În schimb, săptămîna trecută am găsit geamul spart și azi am găsit, sau mai bine nu am mai găsit, oglinzile. Cînd ți se întîmplăContinuă lectura „Anul trecut pe vremea asta”

La următoarea intersecție veți găsi dragostea adevărată

i Simțea că o iubește, dar nu cu toată inima. Sentimentul era intens dar localizat. Nu se simțea plin. O cunoscuse pe Anca în urmă cu un an. El mergea la Biblioteca Centrală Universitară pentru a-și scrie dizertația de master, ea era acolo învățînd pentru ultima sesiune. Frecventînd amîndoi aceeași sală, se văzuseră de maiContinuă lectura „La următoarea intersecție veți găsi dragostea adevărată”

Semnele Timpului, un altfel de revistă

Am fost aseară la o aniversare. N-a fost aniversarea unei persoane ci a unei reviste. După cum scriam aseară, ieri în timp ce eram la BCU virusurile din corpul meu au dat lovitura și mi s-a făcut rău. Dar pentru că Hotel Parliament (situat, ghici, vizavi de Parlament) era în drumul meu spre casă, amContinuă lectura „Semnele Timpului, un altfel de revistă”

Experiment pe mine la mine pe blog

Ce fac eu acum e un experiment. Aseară, cineva care e infectat cu un virus foarte șmecher și care e și medic îmi povestea cît de șmecher este de fapt un virus. Nu știu dacă îmi aduc aminte toată explicația. Îmi aduc aminte doar că virusul are pe învelișul lui un cod care este unContinuă lectura „Experiment pe mine la mine pe blog”

Fantoma

Era de fiecare dată trist cînd vedea blocul murdar în care locuia. Tristețea se continua în lift pînă la etajul zece unde îl aștepta garsoniera în care vara era prea cald și iarna  prea frig. Dar acum tristețea era o fiară sălbatică ce îi sfîșîia inima cu gheare reci și otrăvite. Și otrava asta eraContinuă lectura „Fantoma”

E gol

Uneori, golul e bun. Ca atunci cînd te urci într-un vagon de tren și e gol, și ești fericit că poți să îți alegi ce loc vrei. Alteori, în schimb, golul e rău, ca atunci cînd ți-e foame și portofelul e gol. De fapt, de cele mai multe ori golul e rău. Pentru că eContinuă lectura „E gol”

Obiectiv imposibil

Mădălina scria aici despre rezoluții. Ne spunea cîteva dintre ale ei și ne invita și pe noi, citiorii, să ni le spunem pe ale noastre. Eu ziceam acolo că e greu să visezi planificat, pentru că ține de esența viselor să nu poată fi planificate. Un vis care poate fi planificat, cu greu mai poateContinuă lectura „Obiectiv imposibil”