Am și eu ceva de spus

Posted: Ianuarie 10, 2011 in Fără categorie
Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Orice individ de pe lumea asta, fără excepție, are sentimentul că în el este ceva ce merită să iasă afară într-un fel sau altul. Asta îi face pe unii să picteze, pe alții să scrie sau să compună muzică. Tehnologia pare să fie un excelent instrument care facilitează această ieșire-înspre-lume a individului. Modernitatea,  care  a creat propriu-zis individul, a dat, a impus de fapt, libertatea de auto-expresie.  Dar pentru că nu toți putem să pictăm, să scriem cărți sau să compunem muzică, încercăm să spunem ceva prin mijloace mai la îndemînă. De exemplu încercînd să fim în centrul atenției în cercul nostru strîmt de prieteni, prin felul în care ne îmbrăcăm sau făcîndu-ne blog. Blogul este pentru scris, după cum spuneam mai de mult, ce este masturbarea pentru actul sexual. Dar probabil că e mai bun decît nimic.

Ce vreau să spun aici este că unul dintre impulsurile fundamentale care caracterizează ființa umană (în excelentul cuvînt englezesc: drive) poate fi cuprins în această patetică (patetic, înțeles ca patos) și scurtă propoziție: am și eu ceva de spus.

Am fi tentați să expediem acest impuls fundamental al ființei umane ca absolut iluzoriu. Dar, fiind vorba de ceva atît de fundamental, ar fi greșit să ne pripim a conchide că e vorba  doar de o iluzie. S-a spus că fiecare individ reprezintă un eveniment unic în istoria universului. Dacă este așa, și așa este, căci nu există nici măcar un gînd care să se repete identic de la un individ la altul (afirmație aparent neverificabilă, dar demonstrată, cred eu, tocmai de imposibilitatea verificării ei, adică de insularitatea fiecărui individ în parte), atunci credința oricărui individ, oricît de puțin dotat, că are ceva de spus, este perfect legitimă.

Comentarii
  1. laura spune:

    Ce se intampla atunci cand consideri ca nu ai nimic de spus intr-un fel artistic si nu te pasioneaza mai deloc arta de niciun fel….iar de blog, eii… bine scrie cine are timp…si cine are ceva de spus se pare, asa ca tu chiar ai ceva de spus,dar noi restul? Sa ne multumim citind blog-urile altora si daca se poate sa apreciem,nu?

    • ionetecatalin spune:

      Nu, dorinta asta de exprimare de sine e la fel de puternica ca instinctul de reproducere si altele si exista foarte multe cai prin care ne putem exprima…unele dintre aceste cai se bucura de un prestigiu mare (cele artistice), dar sint destule care sint accesibile si noua, cei care nu sintem artisti..:)

      • Fr0z3nasic3 spune:

        E nevoia de socializare şi nu e la fel de puternică precum instinctul de reproducere. Se situează la un nivel mai înalt, la care accedem de când am părăsit stadiul de pitecantrop.

  2. Ea spune:

    am ceva de spus, am ceva de spus cuiva…eu citesc blogurile…am si eu unul, dar e ascuns, adica este inscris pe platforma unui angajat din TVR. La el chiar nu poti ajunge din intamplare, am incercat si eu…numai cu recomandare sau…prin postarea adresei in alte locuri…deci foarte intentionat(numele blogului e compus din mai multe platforma plus nume). Iar din baze de date??…nu stiu.

  3. Ea spune:

    si ce este mai…supernatural…este ca am tot felul de vizitatori…din diverse tari…si de la diverse ip-uri…afisate de un query ripe database…cu diverse mail-uri…si eu sunt foarte „ascunsa”…deci sa vrea cineva sa imi creeze o iluzie atat de mare…incat sa puna pe altii sa imi trimita mesaje??…ei zic ca vin dintr-o baza de date…sf

  4. Ciprian Bojan spune:

    Avem mereu ceva de spus şi totuşi, mereu rămâne ceva nespus… Cel puţin aşa am eu sentimentul după orice fel de comunicare: verbală sau în scris, directă sau la telefon, pe mess, pe blog etc.

  5. ionetecatalin spune:

    @fr0zn3nasic3: e mai mult decit nevoia de socializare. nevoia de socializare isi gaseste implinirea in relatii simple ca jocurile sau „iesitul la o bere”. Ce l-a facut pe Dostoievski sa scrie Demonii a fost altceva decit nevoia de socializare. La fel si Mozart cind si-a scris simfoniile.

    @ciprian: da, ai dreptate. si asta i-a facut pe unii existentialisti sa spuna ca comunicarea e in general imposibila.

    @ Ea: nu am inteles de ce iti tii blogul ascuns🙂

  6. fr0z3nasic3 spune:

    Iniţial ai făcut referire la fiinţa umană în general, apoi la cei care nu sunt artişti. De aceea nu m-am gândit la cazurile particulare de fiinţe umane talentate. Ele ar fi excepţii care vor să-şi satisfacă nevoia de autorealizare. Plevuşca vrea doar să socializeze când scrie pe blog.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s