Azi am avut ocazia să petrec o după-amiază interesantă în compania, sau o după-amiază în compania interesantă a doi fizicieni (unul care abia își începe cariera ca fizician experimentalist- din cîte știu încearcă să detecteze pe la Polul Sud niște particule fără masă, parcă, numite neutrini care vin în general din soare; al doilea  fizician teoretician pensionat, specializat în mecanica cuantică), un psihiatru și nevasta dentistă a acestuia. Ultimii trei, suedezi, primul, tînărul fizician experimentalist și aproape prietenul meu, american.

Printre altele, fizicianul acum pensionar, povestea despre ce lui i se pare a fi o schimbare semnificativă în atitudinea lui Richard Dawkins. Însă înainte de asta a fost vorba despre un profesor din Uppsala care acum vreo 30 de ani predica cu foarte multă pasiune ateismul și care a atras următoarea adaptare care s-ar putea să-i deranjeze pe musulmani (sînt foarte sensibili musulmanii, știe toată lumea asta și toată lumea le știe de frică) dar care mie mi s-a părut „foarte tare”, în limbaj foarte colocvial. Se spunea cam așa, despre el (nu-i mai rețin numele) : Nu există Dumnezeu și X (tipul ăsta căruia nu i-am reținut numele) e profetul lui! Musulmanii spun: Există un singur Dumnezeu și Mahomed e profetul lui.

Vorba asta mi se pare mie foarte potrivită pentru Dawkins, căci știe toată lumea cu cîtă pasiune vrea să convingă pe toată lumea că nu există Dumnezeu. Așadar, zic eu: Nu există Dumnezeu și Richard Dawkins e profetul lui!

Tot acest fost fizician, actual pensionar povestea că la o conferință ținută de Dawkins, destul de recent, acesta a fost întrebat ce explicații oferă biologia despre originea vieții. La început a evitat întrebarea, dar întrebarea i-a fost pusă cu insistență pînă a fost nevoit să răspundă. Și a răspuns, dar fără entuziasmul care îl caracterizează de obicei cînd vorbește despre cît de retardați sînt cei care cred în Dumnezeu. A răspuns că momentan originea vieții e un mister total pentru oamenii de știință. Acum, toată lumea știe asta, dar venind la Dawkins, mărturisirea asta are o greutate deosebită. A continuat prin a spune că, probabil, viața a venit din spațiu. Nici asta nu e ceva nou, dar, din nou, venind de la Dawkins are o aromă foarte interesantă, aproape comică, pentru că Dawkins obișnuia să, din nou nepermis de colocvial din partea mea, îmi cer scuze, obișnuia să facă mișto de cei care apelau la explicația asta. Și știa el de ce  explicația i se părea ridicolă:  pentru că a spune că viața a venit de pe altă planetă nu înseamnă a rezolva problema, ci doar a o muta pe altă planetă.

Al doilea  „incident” se întîmpla la scurt timp după lansarea cărții lui, The God Delusion, la o sesiune de autografe. Dawkins stătea acolo, probabil destul de fericit și savurîndu-și celebritatea, cînd a fost întrebat cum poate să își asume creditul pentru cartea asta, dacă, conform viziunii lui despre lume și viață, trăim într-un Univers absolut determinist în care nu există voință liberă. Astfel, cartea lui nu e nimic mai mult decit produsul acestui univers, poate asezonată cu puțin hazard, ca să nu se supere teoria haosului (chaos theory). Dawkins a răspuns că, într-adevăr, asta e concepția lui despre Univers, dar a recunoscut că nu se poate trăi conform acestei concepții, că sîntem nevoiți să trăim ca și cum ar exista liber arbitru, deși nu e loc pentru așa ceva într-un univers suta la sută materialist și determinist.

Frumos, nu-i așa? Vorba lui Kierkegaard, care se referea la Hegel și la Sistemul lui filosofic cînd zicea: unii fac un castel impresionat doar că să trăiască într-o cocioabă lîngă el. I se aplică și lui Dawkins vorba asta, dar puțin răsturnată: se pare  că Dawkins nu poate să trăiască în cocioaba sărăcăcioasă a universului materialist și determinist construită de el, așa că trăiește fără forme legale în castelul vechi de mii de ani în care are libertate, frumusețe, moralitate, speranță și alte chestii pe care le calcă în picioare în marșul lui împotriva lui Dumnezeu.

Comentarii
  1. Razvan spune:

    Despre cine e vorba in articol? Eu nu am auzit de niciun Charles Dawkins. In poza vad un promotor al stiintei si ratiunii, Richard Dawkins

  2. Sergiu spune:

    Probabil e vorba de Richard Dawkins.😛

  3. ionetecatalin spune:

    Mersi pt observatie. Da, de Richard e vorba🙂 Nu stiu ce a fost in capul meu..in tags scrisesem Richard, nu Charles. Am corectat.

  4. Razvan spune:

    Jegule!

  5. ionetecatalin spune:

    Cred ca o persoana sanatoasa la cap nu ar aproba un astfel de comentariu, dar uneori imi place sa ma joc si de-a nesanatosul la cap. In cazul lui Razvan, insa, in afara de a exprimenta stari de (ne)sanatate psihica alternativa, sint curios si daca e in stare sa scrie si altceva in afara de invective.

  6. Ion spune:

    Eu aş şterge un jeg cum e comentariul lui „Razvan”

  7. ionetecatalin spune:

    Fara indoiala ca nu trebuia aprobat, dar nu am putut sa nu-l aprob. Si acum imi dau seama ca am facut bine, de fapt poate ii datorez scuze lui Razvan. Am verificat spamul si acolo era mesajul care acum apare primul in seria de comentarii. Nu stiu cum ai ajuns la spam, pe care nu prea-l verific, imi pare rau. Poate pentru ca ai folosit o adresa de email inexistenta. In orice caz, ai trecut prea usor la insulte ca sa mai simt nevoia sa-mi cer eu scuze.
    Da, intr-adevar e vorba de Richard, nu Charles, gresisem. Se intimpla. Dar am mari indoieli ca e vorba de promotorul stiintei si ratiunii. Mie mi se pare ca Dawkins a uitat la ce foloseste stiinta. De fapt, e in primul rind un ideolog mai degraba ieftin si in al doilea rind un om de stiinta mai degraba de mina a doua.
    Daca ar fi un om de stiinta serios, ar sti ca ca stiinta nu poate in niciun caz sa serveasca scopurilor ideologic-metafizice la care o siluieste el, adica sa demonstreze ca nu exista Dumnezeu si ca toti credinciosii sint retardati.

  8. sabiaculuneta spune:

    Comentariile trec pe alt plan in cazul in care ne propunem sa sustinem (sau nu) ideologia pro (sau contra) exisţei fiintei supreme. Personal compar statistica evenimentelor palpabile cu trairea divină de obiei diafana si nepalpabila in substanta şi ajung la un raport net favorabil batranului fizician. O alta idee intriganta este lupta unei armate de fizicieni sa izoleze aşa numita „particula a lui Dumnezeu”

  9. ionetecatalin spune:

    „Particula Dumnezeu” ca si „mintea lui Dumnezeu” a lui Hawking, sint doar metafore, deci nimeni nu le foloseste ca avind vreo legatura cu Dumnezeu. Dar e interesant ca imaginatia fizicienilor e fascinata intr-o mai mare masura de Dumnezeu decit a biologilor, de exemplu, care daca au la indemina un mecanism ca „selectia naturala” au impresia ca au explicat toate tainele Universului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s