De ce-mi place ploaia

Posted: Martie 30, 2010 in Fără categorie
Etichete:, ,

Am scris textul care urmează acum mulți ani, în jur de 6, 7. Îmi pare rău că nu l-am datat. Cred că e unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le-am scris vreodată, dar cred asta nu pentru că aș fi dat în el dovadă de mare rafinament stilistic, ci  pentru că în el am pus una dintre cele mai profunde, tulburătoare și inumane dorințe pe care le-am avut vreodată. Dacă am vreun demon, atunci dorința asta e demonul meu. Îl pun aici exact așa cum l-am scris atunci. Fără corecturi, completări și diacritice.

Imi place ploaia pentru ca face salasluirea obligatorie in mine insumi, acceptabila.

Pentru ca stropii ei, umplind vastitatea spatiului, ma ajuta sa ma resemnez cu infima bucatica de spatiu care mi-e rezervata mie.

Chemarile care ma striga dintr-un pretutindeni, un altundeva cu voce de sirena, infinit mai atractive decit aiciul meu, sint anihilate de muzica monotona a ploii. Cind ploua, sint multumit, nu fericit, ca sint eu insumi.

Faptul de a fi adapostit, fie si in cel mai sarcacios bordei dintre toate bordeiele saracacioase ale lumii, face din locul in care se intimpla sa fiu un autentic buric al Pamintului, o axis mundi, un punct fix in Univers.

Numai traznetele si fulgere sint insidoase fisuri in visul meu de ploaie, ele invadind linistea urechii si odihna ochiului, ucigind monotonia si odata cu ea iluzia, greu cistigata, ca nu-mi doresc sa fiu in alta parte.

Dar le iubesc si pe ele. Le iubesc pentru metafizicele lor suturi in fund prin care ma arunca afara din mine- facind astfel aproape reala, pentru sutimi de secunda, cea mai utopica dintre toate utopiile: dorinta de a fi peste tot in acelasi timp. Iar in momentul de dupa, replierea inevitabila in mine insumi este indulcita de stropii de ploaie, fie ei si amari de toate mizeriile lumii.

Si ma aflu iubind ploaia, pe de o parte, iar pe de alta, tunetele si fulgerele, insa pe fiecare din motive adinc contradictorii: acestea doua din urma pentru ca sint pe gustul acelui vierme al meu care ma roade oricind nu ploua, iar cea dintii pentru ca e in stare sa adoarma acest vierme, facind temporar indezirabil orice loc in care nu sint eu.

Comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s