Delicioasă putrefacție

Posted: Martie 27, 2010 in Fără categorie
Etichete:, , , , , , , , , ,

Surströmming e numele unei specialități culinare suedeze. E vorba de herring proaspăt din marea Baltică, care pe parcursul unui proces de fermentație în butoaie și apoi în conserve, ajunge să nu mai fie deloc proaspăt dar totodată ajunge una dintre cele mai iubite și în același timp urîte specialități culinare suedeze. Căci cînd vine vorba de Surströmming, din cîte aud există doar două posibilități: să-l iubești sau să-l urăști. Surströmming se vinde în niște conserve care arată ca niște bombe care stau gata să explodeze. Cineva care nu știe despre ce e vorba și vede conservele astea într-un supermarket, se poate speria serios sau îi poate veni ideea de a alerta serviciul de protecție a consumatorului. Din motivul ăsta, comercializarea acestei…bombe culinare a fost interzisă în anumite locuri, cum ar fi aeroportul din Stockholm.

Însă cînd desfaci o astfel de conservă nu riscul de explozie e cel care ar trebui să sperie, ci mai degrabă mirosul toxic eliberat din fabrica de bacterii ce a lucrat non-stop în cutia metalică. Din cauza mirosului, în Suedia e interzis prin lege să desfaci o astfel de cutie în casă. Ai voie s-o desfaci și s-o consumi doar în aer liber. Asta mie îmi sună ca o invitație oficială la picnic din partea statului. Ce stat drăguț e statul Suedez, mai că-ți dau lacrimile cînd te gîndești la ce relație..personală vrea să aibă cu cetățenii lui. N-am avut (ne)norocul să miros cu propriul meu nas chestia asta stricată între limitele comestibilului, dar din cîte aud nu există miros pe lume care să se compare cu el. Altfel spus, dacă ar fi un concurs pentru desemnarea celui mai puturos (nu în sensul de leneș) miros din lume, Surströmming ar cîștiga cu ușurință.

Se pare că specialitatea asta Suedeză își are originea, ca atîtea alte specialități, culinare sau de alt fel, într-un accident istoric. Adică, metoda asta s-a dovedit a fi foarte bună în a transporta pește pe distanțe mari cînd nu ai o hală frigorifică. Omul, inteligent cum îl știm, a învățat să călărească, ca să zic așa, putrefacția (tehnic e fermentație, dar nici putrefacție nu e departe de adevăr și sună mai bine), și s-a înțeles cu ea să-l ducă exact pînă la stația unde avea nevoie să coboare, adică stația dinaintea capătului de linie al necomestibilității totale.

Astfel omul, chestia asta în care se amestecă frumosul și urîtul, binele și răul, inteligența și prostia, pe scurt suma contrariilor prin excelență, a reușit să creeze un fel de mîncare după chipul și asemănarea lui: perfectă combinație între putrefacție și rafinament, atracție și repulsie, utilitate și gratuitate absolută a poftei.

Poftă bună ?




Comentarii
  1. Mihai spune:

    Nu ştiam că fermentarea e un fel de putrefacţie – cred că mai bine n-aş fi ştiut! În română, surströmming se traduce „hering de Marea Baltică”, deci o scrumbie, dacă scrumbia şi herring-ul sunt acelaşi peşte (nu sunt sigur) iar sur înseamnă „acru”, deci îşi merită numele întrucâtva.

    Am mâncat specialitatea asta de câteva ori. E foarte bună cu cartofi fierţi. Ţin minte că cei care m-au invitat la masă au deschis cutia în grădină şi au pus imediat un jet puternic de furtun direct în cutie. După aceea s-a putut mânca.

    Mi-a plăcut că ai observat esenţialul la felul acesta de mâncare, şi cum se raportează la individ şi la societate. În Suedia e un fel care se mănâncă la începutul verii, deci în curând ai să ai ocazia să-l savurezi şi să compari impresiile de atunci cu cele de acum.

    • ionetecatalin spune:

      Tehnic s-ar putea ca putrefactia sa nu fie deloc un fel de fermentatie, dar pentru scopurile mele care erau mai degraba poetice decit stiintific-descriptive, a mers echivalarea 🙂 Nu stiu daca o sa am curajul sa incerc, dar la cum ma stiu de doritor de experiente noi, s-ar putea sa nu ma dau inapoi …

  2. guitarschizofrenic spune:

    hahahhahaha „delicioasa” postarea Cata! ma intreb daca s a intamplat sa i vina cuiva rau dupa ce a mancat chestiunea in cauza…

  3. ionetecatalin spune:

    Nu stiu, poate Mihai stie mai bine, ca el a incercat si stie si mai multi oameni care au gustat minunea asta 😀

  4. Mihai spune:

    Ca să rezum într-o frază: mirosul era respingător, dar gustul era delicios. Mai rar se întâmplă să fie aşa în viaţă. În retorică, figura de stil care uneşte două contrarii se numeşte oximoron. De exemplu „durere plăcută”. Felul acesta de mâncare pare a fi un oximoron în stare materială.

  5. ionetecatalin spune:

    Ai zis frumos, Mihai. Si cumva ghicisem si eu oximoronul asta, fara sa gust 🙂

  6. alin spune:

    Simt nevoia sa intervin. 🙂 Nu sta bine ca doi postuniversitari ca dumneavoastra sa fie in ceata cand vine vorba de fermentatie si putrefactie.
    Amandoua inseamna acelasi lucru: descompunerea materiei organice de catre bacterii.
    Numai ca, in general, termenul de putrefactie este folosit cand e vorba de materie organica in stare ne-lichida, ca sa zic asa. Si viceversa pentru fermentatie.
    Ar fi foarte corect daca am spune ca alimentele sufera un proces de putrefactie in organismul uman. Chiar asa se intampla. Nu stiu daca v-ati intrebat vreodata de unde vin gazele urat mirositoare pe care le mai scapam din cand in cand. Acestea rezulta din putrefactia alimentelor care ajung nedigerate in colon (care este populat de miliarde de bacterii pe cm cub). Ca sa intru si mai mult in detalii, cele mai mirositoare gaze rezulta din descompunerea proteinelor, {pentru ca acestea contin tot felul de aminoacizi, iar unii dintre acesti aminoacizi contin sulf (tioaminoacizi, ex: cisteina). Si compusii cu sulf au un miros foarte intepator. (Cred ca fiecare dintre noi a mirosit un ou „fermentat”. In albusul oului se gasesc o multime de aminoacizi cu sulf.)} iar un exces de proteine in colon apare (de exemplu) atunci cand mancam unele alimente bogate in substante ce blocheaza actuinea enzimei digestive numita pepsina ce are tocmai rolul de a initia digestia proteinelor inca de la nivelul stomacului. Acest tip de alimente (fasole, mazare, varza s.a) trebuie preparate termic foarte bine tocmai pentru a inactiva substantele inactivatoare ale pepesinei. (Iata ca am creat si eu un joc de cuvine).
    Exista o lunga liste de alimete fermentate / putrezite pe care le consumam cu placere. Unele alimente nici nu pot fi consumate pana nu trec printr-un proces de putrefactie, de exemplu maslinele.
    Ma opresc aici cu speranta ca am adus un pic de lumina in aceasta „chestiune”.

  7. Mihai spune:

    Mulţumesc, Alin, pentru interesantele informaţii din sfera biologiei. Cred că nu greşesc dacă adaug pe listă şi brânzeturile Camembert şi Rochefort, care sunt gustoaste şi datorită mucegaiului de la sufrafaţa lor.

  8. Alin spune:

    Sunt provovat la o noua explicatie cand citesc despre mucegai. Chiar daca va vine sa credeti sau nu, dusmania dintre Imparatul Verde si Imparatul Rosu, Neo si Mr. Smith, Batman si Joker [etc, etc] este o copila pe langa dusmania dintre bacterii si mucegaiuri. Mai bine as fi folosit ca exemplu dusmania dintre Bush si Saddam, pentru ca la mijloc sunt resursele. Aici nu e vorba de petrol, care asigura energia masinariilor, ci despre glucoza – combustibilul majoritatii fiintelor vii.
    Sa luam ca exemplu un borcan cu bulion. Imediat dupa ce l-am desfacut, daca nu il vom pune la frigider, se va strica – adica va fermenta. Bacteriile se inmultesc exponential si in scurt timp vor „devora” glucoza, iar bulionul va deveni din dulce, acru. [si aici se naste o intrebare interesanta: de ce bulionul devine din dulce acru? foarte simplu. la fel cum in urma arderii petrolului rezulta energie + CO2, in urma arderii glucozei rezulta tot energie + CO2 (din aceasta cauza se umfla capacul conservelor stricate) + acid lactic. si toata lumea stie ca acidul e acru.)]
    Chiar si in stadiul in care bulionul devine acru, un pic de glucoza tot mai ramane. Aici incepe razboiul. Mucegaiurile apar si ele pe suprafata bulionului si incep sa extarga frenetic glucoza ramasa. Insa nu trebuie sa uitam ca au un dusman de moarte – bacteriile – care vor si ele acelasi lucru – glucoza.
    La fel ca si Bush, mucegaiurile nu stau cu mana in san si pornesc razboiul: secreta substante bactericide din clasa penicilinelor. Ajunsi la acest punct, cred ca deja s-a aprins un beculet: marii castigatori in urma acestui razboi nu sunt nici bacteriile si nici mucegaiurile, ci oamenii!
    De la 1928 incoace, de cand Sir Flemming a facut aceasta fabuloasa descoperire am perfectionat substantele bactericide secretate de mucegaiuri.
    Dar nici bacteriile nu se lasa mai prejos, asa ca desi traim in secolul 21, la aproape 100 de ani de la descoperirea antibioticelor, exista bacterii incapatante ce rezista (talibanic) la antibiotice.
    Asadar, data viitoare cand uitati sa puneti borcanul de bulion in frigider, puteti sa treceti pe agenda zilei si declansarea unui „razboi total„.

  9. Mihai spune:

    Mulţumesc, Alin. Dacă toţi oamenii de ştiinţă s-ar exprima la fel de clar şi de plastic ca tine, biologia ar deveni un hobby general. E interesant că bacteriile şi mucegaiul sunt în „tabere adverse”, când la prima vedere lasă aceeaşi impresie. Până la urmă problema e că de bacterii nu putem scăpa orice am face (şi dacă am înţeles bine nici nu ar fi bine să trăim într-un mediu fără bacterii), în timp ce de mucegai putem scăpa, dar, după cum se vede, uneori ne poate fi util.

  10. ionetecatalin spune:

    Ma bucur ca blogul meu se stransforma intr-un forum de discutii, si inca in unul mai interesant decit 90 la suta dintre forumuri, daca pot sa fac o aproximare subiectiva si speculativa 😀

    Alin, iti sintem recunoscatori ca ne-ai dat explicatiile astea stiintifice si ai reusit totodata sa le dai un aer epic sau chiar dramatic. Daca s-ar preda asa prin scoli, as fi invatat si eu poate mai multe stiinte naturale sau matematici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s