ying-yang

Unii cred că binele și răul sînt doi poli opuși ai sferei morale care este viața. Ca poli, în această viziune ei sînt perfect opuși unul altuia și nu se ating niciodată. Sau altfel spus, în acest continuu proces de navigare morală numit viață, ar fi întotdeauna posibil să te orientezi după polul binelui sau al răului, după cum ți-e dorința. Pentru aceștia, nu există dileme morale, pentru că ei au întotdeauna la dispoziție vreo hartă axiologică care le spune exact ce trebuie să facă în cutare sau cutare situație și încotro s-o ia ca să ajungă cu bine la bine.

Mai este și o altă viziune cu privire la bine și la rău, una care spune că nu există alb și negru, ci doar gri. Că nu există poli morali asemănători cu polii magnetici și în consecință nu este posibilă o navigare către un bine sau un rău suprem, ci doar bîjbîieli locale către ce poate să treacă la un moment dat bine sau rău. Pe scurt, Whatver works, vorba lui Woody Allen, deși vorba asta nu e a lui deloc, ci e un amestec de relativism moral european și pragmatism american care tinde din ce în ce mai mult să devină un motto al cetățeanului universal și care s-ar traduce cel mai bine prin orice, numai tu să te simți bine.

Răul este opusul existenței și  consecința lui ultimă este inexistența. Ăsta e un lucru pe care l-a uitat creștinismul contaminat de greci, căci în păgînism binele și răul sînt ambele concepte eterne și veșnic opuse, ca yin și yang, dar în creștinism răul este tranzitoriu prin excelență: apare pe scena universului doar pentru a fi recunoscut ca rău și expediat odată pentru totdeauna pînă și din tărîmul posibilității. Asta înseamnă că răul absolut echivalează cu inexistența și este nimic mai mult decît aceasta. A fi rău în mod absolut înseamnă a nu fi. O consecință a acestui fapt este că nici dracu nu-i așa de negru, adică și în îngerul căzut, Lucifer, se mai găsește ceva bun, dacă ar fi să ni-l închipuim pe el ca pe întruchiparea răului absolut.

Într-o metaforă care mi-a se pare foarte reușită, răul e comparat cu un vierme care își face tunelul lui de stricăciune printr-un măr. Ba nici măcar cu viermele, ci cu tunelul, cu absența binelui. Răul nu este altceva decît un parazit ce trăiește în ființa binelui, hrănindu-se din aceasta.

Răul e întotdeauna amestecat cu binele pentru că ființa propriu-zisă a răului este binele, dar este o ființă al cărei cod a fost rescris astfel încît să facă loc acolo morții. Căci răul, orice ar fi, este înainte de orice calea către moarte. Deși nu există rău absolut, căci acesta ar fi nimicul, există rău radical. În răul radical, binele a fost cu totul supus răului, fiind redus la funcția de simplă infrastructură pentru rău. De exemplu un criminal în serie profesionist care are grijă să mănînce sănătos.

Răul începe întotdeauna cu un gînd, dar pentru a fi cu adevărat rău trebuie să sfîrșească neapărat cu o faptă. Pentru a fi rău, fapta nu trebuie să fie mare, căci în cele mai mici fapte se poate presimți prezența celui mai mare rău. Am simțit tentația răului stînd în fața unei chiuvete și avînd o gumă de mestecat în gură. Știam că guma de mestecat poate să înfunde chiuveta dacă ar fi aruncată acolo. Era o chiuvetă publică de care nu-mi păsa în mod deosebit, dar știam că ar fi rău să arunc guma de mestecat acolo iar răul ăsta stîrnea în mine  o ciudată voluptate. I-am rezistat, însă. Am aruncat guma în altă parte, dar am gustat ceva din însăși esența răului cu ocazia aceea, și am înțeles că între mine, stînd cu guma în gură deasupra unei chiuvete și un nazist stînd cu mîna pe butonul de la o cameră de gazare în care sînt vreo 100 de tinere femei evreice, nu e nicio diferență esențială.

Binele și răul nu sînt doi poli opuși între care nu există contact, ci mai degrabă două entități care se luptă constant pentru supremație și care în lupta lor violentă, ce, paradoxal, uneori seamănă cu o îmbrățișare, devin greu de recunoscut. Dar pentru că  esențele lor nu se amestecă niciodată, navigarea între ei ca și cum ar fi doi poli absoluți este posibilă.

Anunțuri
Comentarii
  1. sam spune:

    perfect de acord cu definiţia răului legată de existenţă sau viaţă.
    e o abordare simplă dar greu de contrazis pentru că merge la basics
    şi mai are avantajul că lasă o şansă creştinismului să-şi revină prin întoarcere la acestea (basics)

  2. sam spune:

    btw încerc să ghicesc cum ai ajuns la 100 şi nu 1000 de ex. de femei şi nu oameni şi tinere pe deasupra 🙂

  3. ionetecatalin spune:

    Cind te referi la o realitate concreta, trebuie intotdeauna sa faci anumite alegeri, altfel ramii in nedefinit si vag. E ceva in neregula cu alegerile mele ? 😛

  4. AV. spune:

    Ciudata si in acelasi timp interesanta abordarea ta. Totusi, sunt cateva mici aspecte asupra carora as vrea sa intarziu, cu permisiunea ta.

    Spuneai la un moment dat si am sa citez ca sa fie intrucatva mai usor sa urmaresti exact la ce ma refer, faptul ca: „A fi rău în mod absolut înseamnă a nu fi”. Afirmatia aceasta este echivalenta cu „A fi bun in mod absolut inseamna a nu fi”. Eu cred, personal, ca marile culturi antice cat si cele relativ contemporane nu au considerat binele si raul ca pe doua concepte inegale in consecinta sau in intensitate. Tocmai exemplul dat de tine(Yin Yang), sustine natura contrastanta a celor doi termeni. Ei se definesc unul pe altul, in masura in care, daca unul din concepte nu ar exista, celalalt si-ar pierde sensul. Absolutul nu poate fi perceput de om, poate nici macar intr-o maniera metafizica(desi poate ca am ingrosat mult prea mult ideea asta), in masura in care el nu are acces la el, nu il poate raporta la nimic.

    Un alt aspect care mi-a starnit interesul a fost comparatia dintre exemplul dat de tine(cu tentatia din toaleta publica) si tentatia unui nazist, in momentul in care comite un act de cea mai mare cruzime. Raul „absolut”(desi nu cred in asa ceva, voi folosi totusi termenul tau) nu duce in mod special la moarte, ci la dezumanizare, la o altfel de moarte cum este aceea a ratiunii, ori a constiintei. Personal, cred ca exemplele tale nu sunt deloc comparabile, iar diferentele dintre ele sunt cu siguranta esentiale.

    Nu as vrea totusi sa interpetezi comentariile mele ca pe-o insulta ci… doar ca pe niste comentarii.

    Salutare,
    AV.

  5. ionetecatalin spune:

    Ma bucura comentariul tau consistent, foarte mult. Ma bucura si faptul ca nu esti de acord cu mine, insa trebuie sa iti atrag atentia asupra unui lucru sau doua. In primul rind, spui ca afirmatia „A fi rau in mod absolut inseamna e nu fi” e echivalenta cu afirmatia ” a fi bun in mod absolut inseamna a nu fi”, si nu pot cu niciun chip sa inteleg la ce te gindeai cind ai spus asta. Probabil sa filosofia orienala care spune ca binele e echivalent cu raul. Insa, eu cred ca Dumnezeu exista si ca El este bun in mod absolut. Insa o asemenea credinta ar fi imposibila daca ce ai spus tu este adevarat. Din fericire, ce ai spus tu nu este adevarat, si Dumnezeu poate fi si bun in mod absolut si sa existe in acelasi timp. Ce am spus eu e tocmai asta: ca binele nu depinde de rau pentru a fi bine, ci doar raul depinde de bine pentru a fi rau, de aici natura lui parazitara. A spune ca raul si binele sint principii egale, vesnice, complementare, inseamna a trece in sistemul de gindire oriental si a renunta la orice urma de crestinism.
    Prin exemplul pe care l am dat, incercam sa arat ca esenta raului, mai mult sau mai putin absolut, se poate revela atit in gesturi criminale cit si in gesturi mici, banale, pentru ca raul tine nu atit de punerea in fapt cit de intentie.

  6. AV. spune:

    ” Insa, eu cred ca Dumnezeu exista si ca El este bun in mod absolut. Insa o asemenea credinta ar fi imposibila daca ce ai spus tu este adevarat. ”

    ^ Si eu cred ca Dumnezeu exista, dar asta nu inseamna ca Il putem percepe, ca Il putem intelege.

    „In primul rind, spui ca afirmatia “A fi rau in mod absolut inseamna e nu fi” e echivalenta cu afirmatia ” a fi bun in mod absolut inseamna a nu fi”, si nu pot cu niciun chip sa inteleg la ce te gindeai cind ai spus asta.”

    ^ Nu m-am gandit neaparat la filozofia orientala, doar am dat-o ca exemplu. In schimb, m-am referit la perceptia unui bine absolut accesibil omului. Dumnezeu nu este El insusi accesibil omului, in masura in care nu il putem copia, ci doar venera ca pe ce-a mai pura entitate metafizica(chiar ceva mult mai presus decat asta), ca pe un creator, ca pe un indrumator, daca vrei.

    „Prin exemplul pe care l am dat, incercam sa arat ca esenta raului, mai mult sau mai putin absolut, se poate revela atit in gesturi criminale cit si in gesturi mici, banale, pentru ca raul tine nu atit de punerea in fapt cit de intentie.”

    ^ Intentia raului intr-adevar poate fi intalnita si in cel mai mic gest. Dar esenta raului, este dupa parerea mea, cu totul altceva.

    „Ce am spus eu e tocmai asta: ca binele nu depinde de rau pentru a fi bine, ci doar raul depinde de bine pentru a fi rau, de aici natura lui parazitara.”

    ^ E o idee cu care sunt relativ de-acord, ce incercam sa iti spun in comentariul anterior era ca omul este in stare de a simti/face rau si bine cu aceeasi intensitate si cu acelasi „fanatism”. Perceptia omului asupra oricarui concept, inclusiv asupra raului sau binelui, este totusi, dupa parerea mea, bazata pe referinte. Nu putem defini sau intelege nimic fara sa raportam la ceva. De aici si ideea potrivit careia nu Il putem intelege pe Dumnezeu, ce putem intelege sau percepe e ca el exista si ca nu poate fi altceva decat chintesenta spiritualitatii, cea mai pura spiritualitate daca vrei, ori spiritualitatea insasi.

  7. AV. spune:

    E o chestie de interpetare, oricum, interesant, felicitari pentru articol 🙂

  8. […] Răul absolut November 2009 9 comments 5 […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s