Cum e posibil plictisul

Posted: Martie 13, 2008 in Fără categorie

Plictisul e posibil numai ca urmare a unei uriase neintelegeri cu privire la viata. Caci odata inteles miracolul fiecarei secunde, in irepetabilitatea ei, cine ar mai putea sa se plictiseasca? Se plictisesc doar cei saraci cu duhul, cei care nu gasesc in ei insisi un partener de dialog suficient de interesant.
A vorbi cu tine insuti, e nu numai baza sanatii mintale, cum zicea Kierkegaard mai demult, dar solutia suprema impotriva plictiselii! De fapt, nu e nevoie de solutii in cazul plictisului, caci acesta un e o problema, ci doar o neintelegere, iar pentru neintelegeri nu sint necesare solutii, ci doar clarificari. Despre ce ai putea vorbi cu tine insuti, cind stii deja tot ce ti-ai putea spune, din moment ce tu insuti esti acela care iti spui? Chiar daca pare putin probabil, sau chiar imposibi, se intimpla foarte des sa afli lucruri noi de la tine insuti, atunci cind vorbesti cu tine. Asta daca ai cu cine vorbi! Dar nu in informatie sta imbogatirea care vine din dialogul cu sine, ci in perspectiva la persoana a treia care se creeaza in actul dedublarii presupus de comunicarea cu sine. Vorbind cu tine, iesi din tine, si iesind din tine, te trezesti propriul tau partener de drum, unul mai interesant decit oricine altcineva din jurul tau, mai interesant deoarece numai el poseda dubla perspectiva interior-exterior. A te vedea ca si cum ai fi altcineva, iti trezeste interesul fata de tine insuti, interes rezervat in general necunoscutilor. Dar, pe cind in cazul necunoscutilor interesul acesta ramine vesnic nesatisfacut, in cazul tau, curiozitatea isi gaseste implinirea in chiar secunda in care s-a trezit.
A fi capabil sa iti trezesti propriul interes, inseamna a fi deasupra plictisului si de-asupra muritorilor de rind care se pling de plictiseala!

Comentarii
  1. I-M Bucur spune:

    Sper ca realizezi, cat de prost au sa se simnta acum ,toti prietenii care ti-au marturisit vreodata ca se simnt plictisti.

  2. Catalin Ionete spune:

    Nu ma gindisem la asta. Ma gindeam doar la mine, cind am scris.

  3. Catalin Ionete spune:

    E, poate, o buna ocazie sa imi dau seama ca ma gindes prea putin la ceilalti…

  4. Catalin Ionete spune:

    Vreau sa mai spun doua lucruri: a) si eu ma plictisec uneori. De altfel, textul asta ar putea fi interpretat tocmai ca un dialog cu mine insumi in momente de plictis. Imi asum toate paradoxurile care reies de aici.b) Nu cred sa citeasca mai mult de 2 persoane, pe luna, blogul asta, asa ca nu prea are cine sa se supere..

  5. I-M Bucur spune:

    Te mai plictisesti uneori ?He he he.Eu nu ma mai plictisesc din cl a V-a .Glumeam . Poate …

  6. Anonymous spune:

    bah…plictisul e o stare mentala autoindusa…esti ceea ce vrei sa fi si cum vrei sa fi…exista studii si carti publicate cu privire la conditionarea mentala .Conditionare mentala ti-o faci singur pozitiv sau negativ….optimism sau pesimism in alte cuvinte fara sens…dar sensul il dam noi oamenii si de aceea nu are o reprezentare egala in intensitate la fiecare dintre noi.Cel mai rau e cand esti conditionat mental de altii.exemplu de conditionare este prezicerea sau a vedea in viitorul cuiva.Nu contest capabilitatile de clarvazatori ale unor oameni care afirma ca au capabilitatea de a prezice viitorul dar este o forma de conditionare.O teorie ce am aflat-o acu ceva timp spunea ceva de genu:Daca vei calatori in timp si anume in viitor si vei ajunge pana in anul sa zicem 3000 si te vei intoarce in prezent se va realiza o bucla temporala care va fixa acel viitor.Deci de la punctul prezent acum avem o infinitate de timpuri viitoare,dar in momentul in care se realizeaza o calatorie in timp acesta se fixeaza shi din o infinitate ramane doar unul valabil.Deci o conditionare a timpului ceea ce ma face sa prelucrez eu in cativa neuroni e ca la fel functioneaza shi asupra unei persoane carei i se va „citi viitorul”Sfatul meu este nu va lasati conditionati de altii conditionatii voi pe altii ca sa va fie bine si sa traiti mai mult.

  7. Miha spune:

    E interesant ce subliniezi. Si zici bine. Am experiementat si auto-plictisul. Inducerea starii de auto..satula de ceea ce zic ca sunt. Si dupa starea asta am reiesit, tot eu, mereu curioasa de ce am sa-mi spun.

    Observ ca se plictisesc comunii si ii compatimesc. Dar stiu ca uneori, suntem si noi…comuni.

    Zici bine,

  8. crisalexa spune:

    „Condiţionati pe alţii ca să vă fie bine şi să trăiţi mai mult”. Îi înţeleg pe unii care intră în esenţa lucrurilor, poate trecând chiar şi unele graniţe (interzis de trecut). Dar de aici şi până la a realiza „previziuni” de genul, e cale lungă. Să fim realişti, nu depinde, de noi personal, longitudinea vieţii pe care o trăim. Ce este scris să se întâmple, oricum se va întâmpla, indiferent de oricât de multe intervenţii ar realiza omul. Pe calea pe care o ai de urmat ajungi oricum, într-o manieră sau alta, intervenind sau nu, dacă aşa ţi-a fost scris. Tot ce am scris până aici, echivalează cu „Soarta şi-o face omul cu mâna lui”. Nu, serios?! Aş mai avea unele lucruri de zis dar cred că deja am divagat de la subiect, aşa că o să găsesc prilej în altă postare, pentru a continua ceea ce am început aici. Sunt în martie, 2008. Până în martie 2012, nu mă îndoiesc că voi găsi ocazia. 🙂

  9. ionetecatalin spune:

    Se pare că am avut norocul să dea peste mine un cititor foarte serios care mă ia la rînd, ca să zic aşa 🙂 Mă bucur că îmi găseşti blogul interesant încît să pierzi atîta vreme cu el 🙂

  10. crisalexa spune:

    În general, când mă apuc de ceva, mă ţin de acel „ceva” până finalizez. 🙂 Am un curs de la 17:00 de „Teorie a Istoriei şi Mentalităţilor”, însă găsesc că ar fi mai productiv să ajung până în „martie 2012”. Întâmplarea a făcut ca printr-un simplu click pe Google, căutând ceva legat de Penitenciare, să dau de un articol de-al tău ce viza aceeaşi temă. Evident că am rămas, doar nu puteam trece aşa. Şi tot rămân, văd. 🙂 Reluând scrisele dintr-un alt comentariu,…nimic nu e întâmplător. Everything happens for a reason. 🙂

  11. ionetecatalin spune:

    Nu stiu ce sa zic cu intimplarea, dar ma bucur ca-ti place ce citesti 🙂 Ce studiezi? Ah, te rog frumos sa nu ratezi cursul din cauza blogului meu. Nu fuge nicaieri! 🙂

  12. crisalexa spune:

    Aşa e, însă timpul mă presează mai mereu (că tot veni vorba de plictis, la mine este vorba despre lipsa lui:) ) şi, acum, că am găsit o zi în care, în limbaj neacademic, mă doare-n paişpe de toate, de ce să nu mai citesc şi texte, simţuri, uzualităţi, altele decât cele cu care sunt obişnuită?! Pentru curs e prea târziu. Şi sunt sigură că nici Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării nu fuge nicăieri. 🙂

  13. Dar cursul fuge. Ca tot a venit vorba, l-ai ratat?

  14. crisalexa spune:

    Da, evident. 🙂 Nu-i mare pierdere. Mi-a făcut plăcere ce am întreprins în schimb.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s