Arhiva pentru aprilie, 2010

N-am greșit, știu că de fapt e noaptea Valpurgiei, sărbătoarea păgînă făcută celebră poate cel mai mult de Goethe în Faust. Sigur, ca atîtea alte sărbători ale creștinătății, și asta s-a amestecat cu un sfînt creștin, de fapt o sfîntă care avea un nume asemănător (Sfînta Walpurga), și acum e o sărbătoare…creștină.Doar că azi în [...]

De ce trec visele așa de repede? De ce nu rămîne măcar impresia lor, aceea pe care o ai cînd încă n-ai deschis bine ochii, mai multă vreme cu noi, ca mirosul unui parfum foarte scump care ne însoțește toată ziua?  Un răspuns ar fi că, dat fiind că cele mai multe vise pe care [...]

Nu-i așa că atunci cînd pleci undeva, nu contează unde, cînd ieși din pur și simplu din casă, ai sentimentul difuz că ar putea să se întîmple ceva extraordinar? Sau poate nu chiar extraordinar, dar măcar să se întîmple ceva. Eu am sentimentul ăsta mai ales primăvara. Dar nu se întîmplă nimic, niciodată. Însă de [...]

Gabriel Garcia Marquez nu s-ar supăra pe mine că i-am parafrazat titlul. Cred că, uneori, dragoste și femeie sînt termeni interschimbabili. După ce acum vreo două luni am bocit puțin după Ingrid Bergman, aseară, în La dolce vita al lui Fellini, am dat peste o altă minune a naturii suedeză, Anita Ekberg (poza asta e [...]

Într-adevăr, s-a întors. Azi a fost soare și cald, chiar dacă pentru vreo cinci minute, în timpul prînzului, a plouat. Ah, schimbarea! Era o vreme cînd mi-era frică de ea, deși întotdeauna am iubit-o. Recent am înțeles că schimbarea e totuna cu viața: cu cît ne schimbăm mai mult, cu atît sîntem mai vii. Am [...]

Suedezii au o vorbă pentru perioada asta de trecere de la iarna la primăvară: vreme de aprilie.  Vremea de aprilie înseamnă că acum poate să fie soare iar mai încolo poate să ningă. Adevărul și puterea acestei vorbe le-am simțit eu astăzi pe propria mea piele, la propriu. Am plecat de acasă dimineață fără haina [...]

Pînă și mie, care am trăit experiența, mi se pare ciudat, dar tocmai m-am întors de la o petrecere de Crăciun. Dacă așa o numești, așa e, nu-i așa? La urma urmelor, toate lucrurile sînt ceea ce sînt pentru că există un consens cu privire la semnificația lor. E Crăciun nu pentru că scrie în [...]

Se zice că Românii sînt cu 100 de ani în urma civilizației. În general, nu prea are  rost să spui că o țară e în urmă, pentru că fiecare țară are calea ei care nu poate fi neapărat comparată cu ale altor țări. Dar uneori rămînerea asta în urmă (care are și avantaje, vorba bancului: [...]

Că au mai erupt vulcani în istorie, nu mai trebuie spus. Dar că erupția lui Eyjafjallajokull, vulcanul din Islanda, e un eveniment unic in istorie, probabil nu toată lumea a remarcat. Asta nu pentru că ar fi cea  mai mare eruptie vulcanică nici cea mai devastatoare în termeni de pagube materiale și omenești, ci pentru [...]

Ghicitoare

Posted: aprilie 16, 2010 in Fără categorie
Etichete:, , , ,

Ce fel de biograf, care, presupunem, cînd s-a apucat să scrie o biografie știa prea bine  ce-l așteaptă,  spune : nu am inimă să spun restul acestei povești demne de milă (referindu-se la povestea tragică de dragoste a celui a cărui biografie o scria și care unui om obișnuit nu poate părea decît comică). Sau [...]